Ediția a doua a Măsurii 1 – microgranturi de câte 2.000 de euro pentru SRL, PFA și alți solicitanți, care ar urma să se lanseze în octombrie, se diferențiază de prima ediție, de anul trecut, prin lista extinsă de potențiali beneficiari și condiții.
Ministerul Economiei a anunțat oficial că va deschide a doua ediție a Măsurii 1 – „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” în perioada 12-22 octombrie 2021, tot pe portalul de granturi IMM: https://granturi.imm.gov.ro .
Se acordă microgranturi de câte 2.000 de euro din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară. Cursul valutar utilizat va fi probabil InforEuro din luna septembrie 2020, respectiv 1 euro=4,8395 lei. Prin urmare, ajutorul acordat va fi de 9.679 lei.
Categoriile de beneficiari: Cine va putea obține microgranturile de câte 2.000 de euro
a) Microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) care fac dovada prin situațiile financiare depuse că nu dețin salariați cu contract individual de muncă la data de 31 decembrie 2019. IMM -urile sunt înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990 sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, sau în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011. Vezi și mai jos și alte condiții eliminatorii pentru aceste firme.
b)PFA/Întreprinderi individuale/Întreprinderi familiale, alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege și ONG-uri cu activitate economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în anexa nr. 1. la OUG 130/2020 modificată. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.
c) PFA/cabinete medicale individuale, dacă au fost implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19, care nu au beneficiat de stimulentul medical acordat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/2020.
Alte condiții pentru beneficiarii de microgranturi:
1. Microgranturile se acordă o singură dată, deci cei care au obținut acest ajutor la prima ediție NU vor mai putea lua și acum banii de la Măsura 1.
2. Beneficiarii trebuie să fi desfășurat activitate curentă/operațională pe perioada a cel puțin unui an calendaristic înainte de data depunerii cererii de finanțare, cu excepția PFA/CMI pentru care începerea activității poate să fi avut loc până la data de 1 februarie 2020.
3. Firmele trebuie să fi obținut o cifră de afaceri în exercițiul financiar anterior depunerii cererii de finanțare de cel puțin echivalentul în lei a 5.000 euro la data depunerii cererii de finanțare. Excepție fac întreprinderile care au fost înființați în anul 2019, cu o cifră de afaceri mai mică de 5.000 euro, pentru care plafonul minim al cifrei de afaceri se calculează prin înmulțirea numărului de luni întregi de activitate din anul 2019 cu suma de 415 euro.
4. Aceste plafoane NU se aplică și beneficiarilor din categoriile b și c: PFA/Întreprinderi individuale/Întreprinderi familiale, alți profesioniști, cabinete medicale individuale.
5. În schimb, beneficiarii din categoria b (PFA/Întreprinderi individuale/Întreprinderi familiale, alți profesioniști) trebuie să aibă cod CAEN care se regăsește în anexa 1 la OUG 130 (modificată):
16. PRELUCRAREA LEMNULUI, FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN ȘI PLUTĂ, CU EXCEPȚIA MOBILEI; FABRICAREA ARTICOLELOR DIN PAIE ȘI DIN ALTE MATERIALE VEGETALE ÎMPLETITE 1629 Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și alte materiale vegetale împletite 18. TIPĂRIREA ȘI REPRODUCEREA PE SUPORȚI A ÎNREGISTRĂRILOR 1811 Tipărirea ziarelor 1812 Alte activități de tipărire n.c.a. 1813 Servicii pregătitoare pentru pretipărire 1814 Legătorie și servicii conexe 1820 Reproducerea înregistrărilor 23. FABRICAREA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE NEMETALICE 2341 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc și ornamental 2349 Fabricarea altor produse ceramice n.c.a. 26. FABRICAREA CALCULATOARELOR ȘI A PRODUSELOR ELECTRONICE ȘI OPTICE 2680 Fabricarea suporților magnetici și optici destinați înregistrărilor 32. ALTE ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE n.c.a. 3212 Fabricarea bijuteriilor și articolelor similare din metale și pietre prețioase 3213 Fabricarea imitațiilor de bijuterii și articole similare 3220 Fabricarea instrumentelor muzicale 3230 Fabricarea articolelor pentru sport 3240 Fabricarea jocurilor și jucăriilor 3250 Fabricarea de dispozitive, aparate și instrumente medicale și stomatologice 3299 Fabricarea altor produselor manufacturiere n.c.a. 47. COMERȚ CU AMĂNUNTUL, CU EXCEPȚIA AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR 4761 Comerț cu amănuntul al cărților, în magazine specializate 4762 Comerț cu amănuntul al ziarelor și articolelor de papetărie, în magazine specializate 4763 Comerț cu amănuntul al discurilor și benzilor magnetice, cu sau fără înregistrări audiovideo în magazine specializate 4778 Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate 58. ACTIVITĂȚI DE EDITARE 5811 Activități de editare a cărților 5812 Activități de editare de ghiduri, compendii, liste de adrese și similare 5813 Activități de editare a ziarelor 5814 Activități de editare a revistelor și periodicelor 5819 Alte activități de editare 5821 Activități de editare a jocurilor de calculator 5829 Activități de editare a altor produse software 59. ACTIVITĂȚI DE PRODUCȚIE CINEMATOGRAFICĂ, VIDEO ȘI DE PROGRAME DE TELEVIZIUNE; ÎNREGISTRĂRI AUDIO ȘI ACTIVITĂȚI DE EDITARE MUZICALĂ 5911 Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune 5912 Activități postproducție cinematografică, video și de programe de televiziune 5913 Activități de distribuție a filmelor cinematografice, video și a programelor de televiziune 5914 Proiecția de filme cinematografice 5920 Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală 60. ACTIVITĂȚI DE DIFUZARE ȘI TRANSMITERE DE PROGRAME 6010 Activități de difuzare a programelor de radio 6020 Activități de difuzare a programelor de televiziune 61. TELECOMUNICAȚII 6110 Activități de telecomunicații prin rețele cu cablu 6120 Activități de telecomunicații prin rețele fără cablu (exclusiv prin satelit) 62. ACTIVITĂȚI DE SERVICII ÎN TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI 6201 Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client) 6203 Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul 6209 Alte activități de servicii privind tehnologia informației 63. ACTIVITĂȚI DE SERVICII INFORMATICE 6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe 6312 Activități ale portalurilor web 6391 Activități ale agențiilor de știri 6399 Alte activități de servicii informaționale n.c.a. 69. ACTIVITĂȚI JURIDICE ȘI DE CONTABILITATE 6920 Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal 72. CERCETARE-DEZVOLTARE 7220 Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste 73. PUBLICITATE ȘI ACTIVITĂȚI DE STUDIERE A PIEȚEI 7311 Activități ale agențiilor de publicitate 7312 Servicii de reprezentare media 7320 Activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice 74. ALTE ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE 7410 Activități de design specializat 7420 Activități fotografice 7430 Activități de traducere scrisă și orală (interpreți) 7490 Alte activități profesionale, științifice și tehnice n.c.a. 77. ACTIVITĂȚI DE ÎNCHIRIERE ȘI LEASING 7722 Închirierea de casete video și discuri (CD-uri, DVD-uri) 82. ACTIVITĂȚI DE SECRETARIAT, SERVICII SUPORT ȘI ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII PRESTATE ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR 8230 Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor 85. ÎNVĂȚĂMÂNT 8510 Învățământ preșcolar 8520 Învățământ primar 8551 Învățământ în domeniul sportiv și recreațional 8552 Învățământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice etc.) 8553 Școli de conducere (pilotaj) 8559 Alte forme de învățământ n.c.a. 90. ACTIVITĂȚI DE CREAȚIE ȘI INTERPRETARE ARTISTICĂ 9001 Activități de interpretare artistică (spectacole) 9002 Activități suport pentru interpretare artistică (spectacole) 9003 Activități de creație artistică 9004 Activități de gestionare a sălilor de spectacole 91. ACTIVITĂȚI ALE BIBLIOTECILOR, ARHIVELOR, MUZEELOR ȘI ALTE ACTIVITĂȚI CULTURALE 9101 Activități ale bibliotecilor și arhivelor 9102 Activități ale muzeelor 9103 Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice și a altor obiective de interes turistic 9104 Activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale 93. ACTIVITĂȚI SPORTIVE, RECREATIVE ȘI DISTRACTIVE 9311 Activități ale bazelor sportive 9312 Activități ale cluburilor sportive 9313 Activități ale centrelor de fitness 9319 Alte activități sportive 9321 Bâlciuri și parcuri de distracții 9329 Alte activități recreative și distractive n.c.a.
6. La rândul lor, beneficiarii din categoria c – PFA/CMI – trebuie să îndeplinească alte condiții:
să fi fost implicați în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19,
să nu fi beneficiat de stimulentul medical acordat în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/2020.
să facă dovada implicării în activitățile legate de COVID-19, dar și pentru neacordarea stimulentului medical prin completarea unui formular anexă la cererea de finanțare emis de unitatea sanitară unde a prestat serviciul beneficiarul/direcția de sănătate publică județeană, după caz.
Microgranturi – cheltuieli eligibile
cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;
datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități potrivit contractelor încheiate;
cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat;
cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază, cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea curentă;
cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV- 2;
cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității curente;
cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare pentru reluarea activității;
cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului.
Guvernanții pregătesc finanțările europene pentru restul de plăți de la Măsura 2 – granturi de capital de lucru și pentru o nouă măsură de granturi pentru investiții, în locul fostei Măsuri 3, care a fost anulată. Noul proiect de ghid al solicitantului detaliază viitoarele alocări.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a scos în dezbatere publică un proiect de Ghid al solicitantului destinat Ministerului Economiei, ca beneficiar direct, în parteneriat cu Agenția IMM din subordinea sa și cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Beneficiarii finali (grupul-țintă) sunt IMM-urile afectate de pandemia de COVID-19. Beneficiarii eligibili trebuie să fie înființați în baza:
Legii nr. 31/1990 privind societățile
sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperație sau
în baza Ordonanței de Urgență nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri.
Viitorul ghid pregătește finanțările europene restante din Schema de ajutoare de stat COVID-19. Începută din Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, schema de ajutoare COVID pentru IMM nu a mai avut resurse europene pentru a fi terminată, fiind necesare fonduri din noua facilitate europeană REACT-EU, făcută de UE pentru măsurile anti-criză.
Asta ar urma să se facă acum prin noul proiect de Ghid al solicitantului: să se asigure banii necesari ultimelor plăți de la Măsura 2 și reluării de la zero, într-o nouă formă, a Măsurii 3.
Surse din Ministerul Economiei au declarat pentru StartupCafe.ro că noua linie de finanțare cu granturi IMM de investiții ar trebui să fie gata pe la finalul lunii septembrie. La cum merg, însă, lucrurile, slabe șanse. Problema este însă că statul trebuie să dea drumul noii linii de finanțări și deja să o și contracteze până la finalul anului 2021, pentru că până atunci este valabil cadrul temporar european COVID-19, care permite acordarea acestor ajutoare de stat. UE a prelungit succesiv acest cadru, de două ori deja, și ar mai putea să o facă, teoretic. Dar acum România trebuie să se încadreze în termenul în vigoare, de 31 decembrie 2021.
Măsura 2 – ce fonduri se alocă prin React EU
La Măsura 2 – granturi de capital de lucru de 2.000-150.000 euro, au fost plătite 12.613 firme, de anul trecut până vineri, 27 august 2021. Pe bugetul actual disponibil se vor mai trimite contracte până la firma de la numărul de ordine RUE 16.850. Pe urmă, mai rămân 2963 firme admise în afara bugetului disponibil. E posibil să mai intre în buget câteva din cele aflate în așteptare, în funcție de modul în care vor să decurgă plățile la cele încadrate acum în buget, dar, în mare, vorbim despre aproape 3.000 de firme care mai au de așteptat banii de la Măsura 2.
Acestea ar urma să fie plătite din React EU, prin acest ghid care se pregătește prin proiectul scos în consultare de MIPE.
Conform ghidului propus, se alocă pentru sprijin pentru capital de lucru, sub forma de cost unitar – 238.923.202,43 euro, din care 200.000.000 euro fonduri externe nerambursabile alocate din facilitatea de finanțare REACT-EU și 38.923.202,43 euro fonduri de la bugetul de stat.
Aici n-ar fi o probemă, pentru că mecanismele sunt deja în vigoare, nu trebuie decât operaționalizată finanțarea React EU.
Noua Măsură 3- ce buget va avea
Reamintim că ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a chemat procurorii DNA la minister și a anulat Măsura 3, imediat după sesiunea de înscrieri. 27.736 de firme se înscrieseră la Măsura 3 cu solicitări în valoare totală de 15.889.215.181 lei (de 6 ori mai mult decât bugetul disponibil).
Ministrul Năsui a acuzat atunci suspiciuni de fraudă și a spus că va redeschide de la zero Măsura 3, pe reguli noi.
Acum, noul proiect de ghid emis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) prevede o alocare de 358.384.803,64 euro pentru „investiții în activități productive”.
Din acești bani, 300.000.000 euro se alocă din fonduri externe nerambursabile prin facilitatea de finanțare REACT-EU și 58.384.803,64 euro cofinanțare de la bugetul de stat.
Din acest buget, ar urma să se aloce granturi de maximum 200.000 de euro fiecare.
Reamintim că fosta Măsură 3 avea un buget de 415,87 milioane euro fonduri europene și 62,38 milioane euro de la bugetul de stat.
Ghidul rămâne în consultare publică până la data de 09.09.2021, ora 17.00. În acest timp, persoanele sau entitățile interesate vor putea formula observații și propuneri, care vor fi centralizate de către AMPOC. Observațiile vor fi transmise la adresa de e-mail:
Procesul de înscriere la schema de ajutor HoReCa – 20% din pierderea de cifra de afaceri între 2019 și 2020 s-a încheiat ieri, 26 iulie, ora 20.00.
Au aplicat 10.185 de firme din domeniu (lista celor înscriși, Descarcă lista), iar plafonul de finanțare asigurat de guvernul României prin bugetul de stat, de 2,5 miliarde de lei a fost depășit, conform ultimelor date disponibile.
După închiderea procesului online de aplicare, urmează perioada de evaluare a dosarelor depuse, etapă care va fi asigurată de personalul ministerului. În această etapă, vor fi comunicate deciziile de admitere sau respingere. Evoluția numărului de dosare procesate va fi comunicată de minister printr-un update săptămânal.
După finalizarea procesului se va stabili suma finală pentru care există cereri de finanțare, iar sumele solicitate vor fi pro-ratate, așadar toate firmele care au aplicat cu succes vor primi bani.
Imediat după parcurgerea acestor pași începe trimiterea contractelor la semnat de către beneficiari și plata efectivă a ajutorului.
Ministerul Economiei a lansat, miercuri, în dezbatere publică propunerea oficială de procedură de implementare a viitoarei scheme de ajutoare de stat pentru restaurante, cafenele, pensiuni, alte firme HORECA și agenții de turism, fiind detaliate cheltuielile eligibile propuse și condițiile pentru beneficiari.
Bugetul schemei HORECA
În propunerea de procedură se arată că bugetul schemei de ajutor de stat pentru HORECa este estimat la 500 de milioane de euro. În schimb, prin bugetul de stat pe anul 2021, s-au prevăzut doar 1 miliard de lei (circa 200 milioane euro) pentru plată în această schemă, iar restul până la 2,5 miliarde de lei (circa 500 milioane euro) sunt credite de angajament, care necesită transformarea în credite bugetare, prin rectificare bugetară, pentru a se putea face plăți.
De altfel, și în proiectul de formular de contract de finanțare anexat la propunerea de procedură, Ministerul Economiei își ia o marjă de siguranță. „Răspunderea contractuală. În cazul în care prin bugetul Schemei nu se acoperă sumele necesare finanțării proiectului, Furnizorul Schemei este exonerat de orice răspundere” – se arată în acest formular propus.
Totuși, în OUG 10/2021, care guvernează această schemă, s-a instituit o modalitate de atribuire prin care toți aplicanții să ia niște bani. Astfel, dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare depășește creditul de angajament sau bugetar alocat pentru schemă, angajarea, respectiv plata către beneficiari se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate.
Bugetul schemei cuprinde doar fonduri naționale.Schema se derulează până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând a fi realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditului bugetar.
Prin implementarea măsurii se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 73.211 de beneficiari.
Se vor acorda ajutoare de stat HoReCa plafonate la 800.000 de euro fiecare, dar ajutoarele însumate primite de o firmă și prin alte scheme nu trebuie să depășească 1,8 milioane de euro (noul prag setat de Comisia Europeană în cadrul temporar). Valoarea ajutoarelor va fi de 20% din scăderea activității beneficiarului în anul 2020 comparativ cu anul 2019 (baza de calcul AICI).
Înscrierile la această schemă se vor deschide după data de 1 iunie 2021, așa cum a menționat Ministerul Economiei, anterior.
Cheltuielile eligibile propuse:
Conform propunerii de procedură, obiectul finanţării ar trebui să se încadreze în una sau mai multe din următoarele categorii eligibile:
a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari; b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate; c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat (chiria în avans nu este eligibilă); d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte; e) cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2; f) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar (durata de utilizare este mai mica de 1 an), inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente (au valoarea sub 2500 lei dar durata de utilizare este mai mare de 1 an); g) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, necesare reluării activității; h) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului, cu excepția TVA deductibil si bugetele locale i) cheltuieli salariale, atât cheltuielile cu salariile nete, cât și cele aferente taxelor și impozitelor salariale.
Interesant este că la dezbaterile din Parlament pentru legea de aprobare a ordonanței de urgență HoReCa se propusese introducerea unei liste de cheltuieli excluse de la finanțare, ca să fie lăsate la liber restul cheltuielilor posibile.
Verificarea asigurării tipurilor de cheltuieli eligibile se face pe eșantion de 1% în scopul validării justificării sumei forfetare.
Toate plățile aferente proiectelor se vor face prin transfer bancar, nefiind permise retrageri din conturile de proiect și nici plăți în numerar ale cheltuielilor eligibile. Pentru plăţile efectuate în valută, conversia se va face utilizându-se cursul de schimb de la data lansării.
Condiții de eligibilitate pentru firmele beneficiare:
Primele condiții de eligibilitate pentru firmele beneficiare au fost deja stabilite prin ordonanța de urgență în vigoare:
întreprinderi care dețin agenții de turism, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990;
întreprinderi care dețin structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590;
întreprinderi care dețin structuri de alimentație, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630 și care sunt înregistrate în scopuri fiscale pe teritoriul României;
ghizii de turism care desfășoară activități conform codului CAEN 7990 și sunt organizați ca întreprinderi.
Activităţile sunt eligibile dacă sunt desfăşurate în baza unor licenţe de turism emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru agențiile de turism, certificate de clasificare emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru structurile de cazare, autorizații de funcționare emise de către autoritățile publice locale sau certificate de clasificare emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru unitățile de alimentație publică, sau atestate de ghid de turism emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului.
Licențele/certificatele/autorizațiile/ atestatele trebuie să fie valabile la momentul transmiterii formularului de înscriere în cadrul Schemei. Codul/codurile CAENpentru care aplicantul solicită finanțare trebuie să fi fost autorizat/autorizate pe perioada aferentă bazei de calcul în cadrul prezentei Scheme.
Mai departe, proiectul de procedură prevede și alte condiții de eligibilitate a beneficiarilor, cumulative:
a) nu sunt întreprinderi în dificultate, în sensul definiției de la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 şi/sau nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu dificultăți sau au intrat în dificultate ulterior, din cauza epidemiei de COVID-19.
În sensul definiţiei de la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108, întreprinderile în dificultate sunt acele întreprinderi care se află în cel puţin una din situaţiile următoare: 1. în cazul unei societăţi cu răspundere limitată, reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alta decât un IMM care există de cel puţin trei ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligenţă efectuat de un intermediar financiar selectat, atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziţii, „societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar; 2. în cazul unei societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii, alta decât un IMM care există de mai puţin de 3 ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligenţă efectuat de un intermediar financiar selectat, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu, aşa cum reiese din contabilitatea societăţii, a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziţii, «o societate în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii» se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE; 3. atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi; 4. atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare; 5. în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani: raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5 şi capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0. Prin excepţie, ajutorul se poate acorda microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici, în sensul anexei I la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, care se aflau deja în dificultate la 31 decembrie 2019, cu condiţia să nu facă obiectul unei proceduri colective de insolvenţă în temeiul legislaţiei naţionale şi să nu fi primit ajutor pentru salvare sau ajutor pentru restructurare. Pentru a putea beneficia de ajutor este necesar ca, la momentul acordării ajutorului în temeiul OUG nr. 224/2020, cu moficările și completările ulterioare, operatorii economici prevăzuți mai sus care au primit ajutor pentru salvare să fi rambursat împrumutul sau să fi încetat garanţia, iar operatorii economici care au primit ajutor pentru restructurare să nu mai facă obiectul unui plan de restructurare.
b) nu depăşesc plafonul de 1.800.000 Euro conform secțiunii 3.1. din Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 [C(2020) 1863], cu modificările şi completările ulterioare;
c) nu fac obiectul unei decizii emise de către Comisia Europeană/alt furnizor de ajutor de stat/Consiliul Concurenţei de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată, cu dobânzile aferente.
d) nu se află în insolvenţă la momentul înscrierii în cadrul schemei de ajutor de stat.
e) își mențin activitatea pentru care au obţinut finanţare pentru cel puţin 12 luni de la data plăţii sumelor sau 24 de luni de la data plăţii sumelor, în cazul în care valoarea grantului este mai mare de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, dacă prin acte normative nu se instituie restricţii de natură a impune suspendarea ori întreruperea activităţii comerciale. Perioada de suspendare ori întrerupere a activităţii comerciale nu se ia în calcul la determinarea termenului de 12 luni, respectiv 24 de luni.
f) au depus situaţiile financiare anuale aferente ultimelor două exerciţii financiare încheiate (2019 și 2020), pentru care s-a împlinit termenul legal de depunere, prevăzut la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au obligaţia să întocmească asemenea situaţii.
Procedura de înscriere pe platformă
Înscrierea în cadrul Schemei HoReCa, creare profil, user, parolă şi completarea formularului de înscriere în vederea obţinerii finanţării se va face on-line, folosind link-ul http://www.imm.gov.ro.
Înscrierile în cadrul Schemei se vor realiza în 2 etape distincte:
Etapa 1 de creare profil, user și parolă, unde aplicanții vor înregistra cu semnătură electronică, atât datele reprezentantului legal/împuternicit, conform Anexei nr. 3, cât și datele întreprinderii eligibile, conform art. 3 din prezenta procedură.
Beneficiarii care și-au creat deja profil, user și parolă în cadrul platformei în vederea primirii unui ajutor de stat în baza OUG nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operational Competitivitate 2014-2020, în contextual crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene, cu modificările și completările ulterioare, vor putea folosi respectivul profil în cadrul prezentei Scheme.
Etapa 2 de înscriere în cadrul Schemei, în care aplicanții, cu profil, user și parolă generate în prima etapă, vor completa formularul electronic de înscriere, conform Anexei nr. 1 la prezenta procedură, vor încărca declarațiile pe proprie răspundere, conform anexelor nr. 4-6 la prezenta procedură (declarație ajutor de stat, declarație tip întreprindere, formular de calcul pentru întreprinderi partenere sau legate), copie după certificatul de clasificare pentru structurile de primire cu funcțiuni de cazare, copie după autorizația de funcționare sau după certificatul de clasificare pentru structurile de alimentație publică, copie după atestat pentru ghizii turistici, respectiv copie după licență pentru agențiile de turism.
Prin completarea formularului de înscriere beneficiarii își vor lua angajamentul de plată a datoriilor restante către bugetul central, angajametul privind menținerea activității pentru 12 luni, respectiv 24 luni în cazul în care valoarea grantului este mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, își vor asuma pe proprie răspundere că întreprinderea nu era în dificultate la 31 decembrie 2019, că nu este în insolvență și că nu are decizie de recuperare emisă de Comisia Europeană/alt furnizor de ajutor de stat/Consiliul Concurenței, conform art. 3 alin (6) din OUG nr. 224/2020 cu modificările și completările ulterioare.
Tot în această etapă, beneficiarii vor încărca raportul de expertiză contabilă/raportul de audit, împreună cu anexa la acesta, asumate de expertul contabil/auditorul financiar. Anexa la raport va fi realizată conform Anexei nr. 7 la prezenta procedură.
Data de la care este activă prima etapă de creare profil, user și parolă se va comunica pe site-ul instituției înainte de data începerii procesului propriu zis.
Datade la care este activă a doua etapă de înscriere în cadrul Schemei se comunică pe site-ul instituției cu cel puțin 3 zile înainte de data începerii procesului de înregistrare propriu zis.
Aplicația electronică aferentă primei etape de înscriere (creare profil, user și parolă) va rămâne deschisă pe toată perioada înscrierilor în cadrul Schemei.
Aplicația electronică aferentă celei de a doua etape de înscriere în cadrul Schemei va fi deschisă începând cu ora 10.00 a primei zile de înscriere, timp de 10 zile lucrătoare de la demararea înscrierii, până la ora 20.00 a ultimei zile de înscriere, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului.
Descarcă procedura și anexele propuse în dezbatere publică:
Descarcă procedura și anexele propuse în dezbatere publică:
Propunerile, sugestiile și opiniile privind proiectul de act normativ se primesc în termen de 10 zile de la data publicării la adresa de e-mail: dezbateri_publice@economie.gov.ro .
Ministerul Economiei va scoate în dezbatere publică proiectul de procedură de implementare a schemei de ajutoare de stat pentru HORECA, urmând ca viitorii beneficiari să se poată înscrie după data de 1 iunie 2021, a informat joi instituția.
Secretarii de Stat Valentina Saygo și Paul Ene s-au întâlnit cu reprezentanții unor asociații profesionale și organizații patronale din turism pentru a discuta forma procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat destinată HORECA. La consultări au participat: președintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), Aurel Andrei, președintele Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), Adrian Popescu.
Înregistrarea aplicanților se va face pe o platformă electronică, ce urmează a fi creată în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.
La discuții au fost amintite amendamentele la legea de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 10/2021, adoptate de Senat, printre care:
eliminarea limitărilor aduse cheltuielilor eligibile prin OUG nr.10/2021 prin articolul 5, alineatul 5: „Din grantul acordat beneficiarii pot achita obligațiile fiscale, precum și alte creanțe bugetare administrate de organul fiscal central, care se înregistrează la plată după data acordării ajutorului de stat și până la expirarea perioadei de 12 luni, respectiv 24 de luni, prevăzută la art. 5.”
posibilitatea de opta pentru virarea granturilor în conturi deschise la băncile comerciale, ce vor fi selectate în program printr-o procedură transparentă;
majorarea plafonului maxim cumulativ, pentru prezenta schemă și alte măsuri de sprijin COVID-19, de la 800.000 euro, la 1.800.000 euro.
„Precizăm că aceste modificări urmează să fie dezbătute și votate de Camera Deputaților” – mai spune Ministerul Economiei.
Conform comunicatului oficial, în a doua jumătate a lunii aprilie, proiectul procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat pentru HORECA va fi supus dezbaterii publice.
Deschiderea etapei de înscriere va fi realizată după 1 iunie. Până la această dată, beneficiarii vor putea depune, conform termenelor legale, situațiile financiare obligatorii, se arată în comunicatul oficial.
Reamintim că pentru schema de ajutoare HoReCa au fost alocate credite de plată de 1 miliard de lei, dar, teoretic, bugetul poate crește până la 2,5 miliarde de lei prin credite de angajament care necesită rectificare bugetare pentru a fi transformate în credite bugetare.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a publicat vineri situația la 26 martie 2021 a granturilor aferente schemei de ajutor instituită prin OUG 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile.
Conform documentului transmis de MEAT:
Măsura 1 – Microgranturi
Număr
Suma totală
Solicitări transmise
29.250
283.110.750
Solicitări neprocesate
–
–
Solicitări procesate
29.250
283.110.750
din care
În curs de clarificare
5
48.395
Respinse
9.648
93.382.992
Admise
19.597
189.679.363
Contracte semnate
17.335
167.785.465
Solicitări plătite
17.231
166.778.849
Comparativ cu situația din 19 martie 2021, doar 10 noi dosare au fost admise, iar 18 noi contracte, semnate. În ceea ce privește solicitările plătite, numărul acestora a crescut cu 23.
Măsura 1 a fost deschisă în perioada 12-21 octombrie 2020.
Măsura 2 – Granturi pentru capital de lucru
Număr
Suma totală
Solicitări transmise
22.226
5.246.397.727
Solicitări neprocesate
2.711
406.582.027
Solicitări procesate
19.515
4.839.815.700
din care
În curs de clarificare
39
30.916.774
Respinse
2.737
494.966.991
Admise
16.739
4.313.931.935
Contracte semnate
3.553
1.215.210.940
Solicitări plătite
3.227
1.124.464.316
Comparativ cu situația din data de 19 martie 2021, au fost admise doar 13 noi dosare. Numărul contractelor semnate a crescut însă cu 358, iar al solicitărilor plătite cu 140. În urma publicării în Monitorul Oficial a HG 315/2021 privind organizarea și funcționarea MEAT în data de 17 martie 2021, ministerul a transmis faptul că plățile pentru măsura 2 își vor relua circuitul normal.
Măsura 2 a fost deschisă în perioada 22-28 octombrie 2020.
Măsura 3 – Granturi pentru investiții
Număr
Suma totală
Total solicitări transmise
27.736
15.889.215.181
Formularul de înscriere pentru măsura 3-Granturi pentru investiții a fost disponibil până vineri, 29 ianuarie 2021, ora 20:00 și a înregistrat 27.736 de solicitări, ce însumează peste 15 miliarde de lei.
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a declarat, în cadrul unui interviu acordat economedia, faptul că se discută la nivelul coaliției ca măsura 3 să fie reluată de la zero. Apelul ar urma să se deruleze pe baza Legii 220, respectiv pe varianta modificată în Parlament a OUG 130/2020, care vizează, printre altele, o grilă de evaluare diferită și o listă extinsă de CAEN-uri eligibile.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat joi, 18 martie 2021, spre consultare publică, proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene.
Proiectul de act normativ are în vedere introducerea a 2 noi alineate în cadrul art. 11 pentru a se asigura finanțarea din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a tuturor aplicațiilor de finanțare aprobate.
Totodată, se reglementează posibilitatea ca MEAT să poată aduce la rambursare cheltuielile prevăzute la alin.(4¹) din facilitatea de finanțare REACT-EU, în limita alocării și conform regulilor de eligibilitate ale acesteia.
De asemenea se propune modificarea alin. (3) al art. 27 , în sensul creării premiselor extinderii aplicabilității mecanismului deja existent pentru Măsurile 2 și 3, respectiv realocarea sumelor între cele 3 măsuri în vederea utilizării eficiente a fondurilor publice.
Proiectul de OUG se află în consultare pe o perioadă de 10 zile calendaristice de la data lansării (n.r 18.03.2021), iar propunerile pot fi transmise pe adresa acte.normative@mfe.gov.ro sau prin formularul pus la dispoziție pe site-ul MIPE.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a transmis astăzi, 9 martie 2021, faptul că plățile pentru contractele de ajutor de stat din cadrul Măsurii 2- Granturi pentru capital de lucru, destinată IMM-urilor, vor începe odată cu publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 în Monitorul Oficial.
Președintele României, Klaus Iohannis a semnat ieri, 8 martie 2021, decretul privind promulgarea Legii bugetului de stat.
Conform comunicatului, vor fi disponibili imediat aproximativ 150 milioane de euro, iar procedura de plată durează efectiv o săptămână, până ce banii ajung la bănci, iar ele pot începe plățile către beneficiari.
Procedura
Banii trebuie să parcurgă un circuit legal până la beneficiar, astfel:
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului îi primește de la Trezoreria statului;
Banii sunt înaintați de către Minister trezoreriei teritoriale, care, la rândul ei, îi trimite la bancă. Simultan se trimite contractul aprobat, pentru semnare, la beneficiar.
După obținerea semnăturii beneficiarului, plata se face imediat.
Ordinea plăților se face în ordinea înscrierii beneficiarilor.
În cazul în care sistemul funcționează fără defecțiuni, se pot face până la 1.000 de plăți pe zi, conform MEAT.
Ministerul va propune o Ordonanță de Urgență care să grăbească plățile, fondurile pentru această măsura fiind acum alimentate din două surse, respectiv POC și React EU, se arată în anunțul de astăzi.
În cadrul Măsurii 2, suma totală de plată este de 650 de milioane de euro.
Situația granturilor aferente celor 3 măsuri de sprijin la data de 5 martie 2021 este disponibilă aici.
Parlamentul României a adoptat Legea Bugetului pe anul 2021. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului are alocat pentru acest an un buget de aproape două ori mai mare decât anul trecut, creditele bugetare aprobate totalizând 6,6 miliarde de lei.
92% din acest buget va fi folosit pentru ajutoare acordate sectorului privat, afectat de măsurile impuse de stat pentru controlul pandemiei COVID 19.Ministerul va administra anul acesta mai multe programe de ajutor pentru economie. Potrivit legii bugetului, unul dintre ele este Programul pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.
Obiectivul principal al sprijinului financiar este să asigure continuitatea activităţii operatorilor economici din sectorul turistic, structuri de cazare, structuri de alimentaţie, agenţii de turism, grav afectaţi de impactul economic al epidemiei de coronavirus prin îmbunătăţirea accesului la lichidităţi, pentru a-i ajuta să îşi continue activitatea şi să păstreze locurile de muncă. În acest sens, Programul a fost legiferat deja prin recenta OUG 10/2021, denumită generic „Ordonanța HoReCa”, prin care ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN specifice turismului.
Ministerul continuă și anul acesta măsurile de ajutor din Programul de granturi pentru IMM. Pe lângă Măsura 1, care vizează microgranturile (ajutoare de stat de câte 2.000 de euro pentru microîntreprinderi), și Măsura 2, granturi pentru capital de lucru, va fi operaționalizată și Măsura 3, granturi pentru investiții, blocată momentan până la remedierea unor probleme apărute la modul de selecție a firmelor solicitante.
Obiectivul principal al acestei scheme de ajutor de stat îl constituie acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, denumit în continuare POC, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă.
Guvernul a modificat schema de ajutoare pentru restaurante, pensiuni și alte firme HoReCa, astfel încât bugetul redus se va împărți tuturor aplicanților eligibili.
Reamintim că fosta guvernare Orban, cu Virgil Popescu ministru al Economiei, a făcut, înainte de alegerile parlamentare, un proiect de ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de sprijin HORECA cu un buget total de circa 2,5 miliarde de lei (500 milioane euro mai exact). Din acești bani urma să se acorde un ajutor de 20% din cuantumul cu care a scăzut cifra de afaceri a firmelor beneficiare în anul 2020 față de 2019.
Eligibile sunt firme de pe 11 coduri CAEN, inclusiv restaurante, baruri, pensiuni, dar și agenți de turism.
Pe urmă, după alegeri, pe 31 decembrie 2020, noua guvernare Cîțu, cu Claudiu Năsui ministru al Economiei, a adoptat și publicat în Monitorul Oficial acel text, sub forma Ordonanței de urgență 224/2020. Actul normativ în vigoare prevedea că ministrul Năsui ar fi trebuit să dea, în termen de o lună, un ordin pentru stabilirea procedurii, pentru a putea porni schema.
Schema nu a mai pornit, pentru că noul minisru al Economiei a venit cu o nouă ordonanță de urgență, de modificare a OUG 224/2020. Această modificare este cea care s-a aprobat, vineri seara – 20 februarie 2021, în ședința de guvern.
În principiu, în loc de 2,5 miliarde de lei, schema HoReCa va avea un buget mult mai mic, coborând la 1 miliard de lei (circa 200 milioane euro), conform proiectului de buget de stat pe anul 2021. În schimb, prin modificarea de vineri adusă schemei, acest buget de 1 miliard de lei se va împărți astfel încât să ajungă pentru toți aplicanții eligibili.
„Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul <<primul venit, primul servit>>. Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total. Concret, guvernul a alocat 1 miliard de lei pentru despăgubirea Horeca. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare. Astfel toată lumea va primi bani și nimeni nu va fi dezavantajat. Dacă nu sunt suficienți bani în buget pentru toată lumea, atunci vor primi toți mai puțin, dar toată lumea tot va primi” – a explicat ministrul Năsui, pe Facebook.
Nici în forma veche a schemei nu ar fi rămas, însă, aplicanți pe dinafară, după cum au explicat surse guvernamentale, la momentul redactării acelei scheme. Deși era prevăzut principiul primul venit-primul servit, bugetul schemei, de 2,5 miliarde de lei, a fost calculat tocmai pentru a ajunge pentru toate firmele eligibile posibile de pe cele 11 coduri CAEN din OUG 224, la o valoare plafonată a ajutorului de 800.000 de euro pe firmă.
Acum, însă, bugetul este redus de două ori și jumătate, dar ar urma să fie plătiți cu ceva toți cei care vor aplica.
Ministrul Claudiu Năsui a explicat și de ce a eliminat principiul primul venit-primul servit:
„Chiar dacă este un principiu obiectiv de departajare a aplicanților, acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care primesc banii și o categorie care nu primesc. Practic ar fi primit bani cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura viza despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi. Nu am vrut nici să mergem pe un criteriu de departajare pe care să-l fi ales noi prin minister, deoarece tot ar fi creat două categorii de oameni: cei care primesc și cei care nu primesc. În plus ar fi fost întotdeauna întrebarea de ce a fost ales acel criteriu de departajare și nu altul. Începeau întrebările perfect legitime de tip <<Au făcut unii lobby pentru criteriul X care să-i avantajeze?>>. Degeaba am fi negat, pentru că orice criteriu din lumea asta i-ar fi favorizat pe unii versus alții”.
