În cadrul ședinței de guvern din 19 martie 2021, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a lansat propunerea Planului Național de Relansare și Reziliență, care include investiții în domenii prioritare: sănătate, educație, mediu, transport și reforme esențiale pentru modernizarea României.
Astfel, conform documentului publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, PNRR cuprinde 6 piloni:
Pilonul I – Tranziția Verde – Analiză situației actuale
Pilonul II – Transformarea Digitală – Analiza situației actuale
Pilonul III – Creștere inteligentă – Analiza situației actuale
Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială – Analiza situației actuale
Pilonul V – Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională
Pilonul VI – Politici pentru generația următoare, copii și tineri
Propuneri de componente și alocări pe fiecare dintre piloni:
Pilonul 1:
I.1 Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă;
I.2 Împădurim România și protejăm biodiversitatea;
I.3 Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară;
I.4 Transport feroviar și mobilitate urbană;
I.5 Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică;
I.6 Energie regenerabilă și eficiență energetică
Componente Pilon 1
Buget inițial de negociere (mil. euro)
I.1
4.000
I.2
1.500
I.3
1.300
I.4
5,000
I.5
2.200
I.6
1.300
Pilonul 2:
II.1 Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC;
II.2 România Educată – Digitalizarea educației;
II.3 Broadband și 5G.
Componente Pilon 2
Buget inițial de negociere (mil. euro)
II.1
2.590
II.2
780
II.3
650
Pilonul 3:
III.1 Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale;
III.2 Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat;
III.3 România Educată – Învățământ dual, tehnic și profesional;
III.4 Cercetare, Dezvoltare și Inovare;
III.5 Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi;
III.6 România Creativă (industrii creative)
III.7 Transport rutier și autostrăzi
Componente Pilon 3
Buget inițial de negociere (mil. euro)
III.1
110
III.2
2.405
III.3
630
III.4
510
III.5
600
III.6
77
III.7
4.500
Pilonul 4:
IV.1 Fondul de reziliență pentru localități;
IV.2 Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace;
IV.3 Infrastructură socială si cămine de bătrâni;
IV.4 România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate;
IV.5 România Atractivă.
Componente Pilon 4
Buget inițial de negociere (mil. euro)
IV.1
4.000
IV.2
400
IV.3
250
IV.4
120
IV.5
400
Pilonul 5:
V.1 Fondul pentru Spitale. Creșterea accesului la Sănătate;
V.2. Reziliență în situații de criză;
V.3 România Educată – infrastructură școlară și universitară;
V.4 Încurajarea formalizării muncii și introducerea Venitului Minim de Incluziune;
V.5 Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției;
V.6 Fondul de reziliență a societății civile.
Componente Pilon 5
Buget inițial de negociere (mil. euro)
V.1
3.000
V.2
700
V.3
2.000
V.4
567
V.5
148
V.6
100
Pilonul 6:
VI.1 România Educată – Programul național de reducere a abandonului școlar;
VI.2 Granturi pentru tineret și sport;
VI.3 România Educată – Programul Național pentru Creșe.
Consultă prezentarea sintetică a domeniilor prioritare cu bugetele propuse și a reformelor esențiale (prezentare susținută astăzi, 19 martie, de ministrul Cristian Ghinea)
„Astăzi intrăm în dezbatere publică, toată lumea va vedea programul, iar săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program de guvernare”, a declarat premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern din 19 martie 2021.
Context
Pentru utilizarea instrumentului de finanțare „Mecanismul de Redresare și Reziliență”, fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare și Reziliență prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. România se află în această etapă.
Planul de Relansare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.
Sursa: Fonduri-Structurale.ro, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a transmis astăzi, 9 martie 2021, faptul că plățile pentru contractele de ajutor de stat din cadrul Măsurii 2- Granturi pentru capital de lucru, destinată IMM-urilor, vor începe odată cu publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 în Monitorul Oficial.
Președintele României, Klaus Iohannis a semnat ieri, 8 martie 2021, decretul privind promulgarea Legii bugetului de stat.
Conform comunicatului, vor fi disponibili imediat aproximativ 150 milioane de euro, iar procedura de plată durează efectiv o săptămână, până ce banii ajung la bănci, iar ele pot începe plățile către beneficiari.
Procedura
Banii trebuie să parcurgă un circuit legal până la beneficiar, astfel:
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului îi primește de la Trezoreria statului;
Banii sunt înaintați de către Minister trezoreriei teritoriale, care, la rândul ei, îi trimite la bancă. Simultan se trimite contractul aprobat, pentru semnare, la beneficiar.
După obținerea semnăturii beneficiarului, plata se face imediat.
Ordinea plăților se face în ordinea înscrierii beneficiarilor.
În cazul în care sistemul funcționează fără defecțiuni, se pot face până la 1.000 de plăți pe zi, conform MEAT.
Ministerul va propune o Ordonanță de Urgență care să grăbească plățile, fondurile pentru această măsura fiind acum alimentate din două surse, respectiv POC și React EU, se arată în anunțul de astăzi.
În cadrul Măsurii 2, suma totală de plată este de 650 de milioane de euro.
Situația granturilor aferente celor 3 măsuri de sprijin la data de 5 martie 2021 este disponibilă aici.
Guvernul a modificat schema de ajutoare pentru restaurante, pensiuni și alte firme HoReCa, astfel încât bugetul redus se va împărți tuturor aplicanților eligibili.
Reamintim că fosta guvernare Orban, cu Virgil Popescu ministru al Economiei, a făcut, înainte de alegerile parlamentare, un proiect de ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de sprijin HORECA cu un buget total de circa 2,5 miliarde de lei (500 milioane euro mai exact). Din acești bani urma să se acorde un ajutor de 20% din cuantumul cu care a scăzut cifra de afaceri a firmelor beneficiare în anul 2020 față de 2019.
Eligibile sunt firme de pe 11 coduri CAEN, inclusiv restaurante, baruri, pensiuni, dar și agenți de turism.
Pe urmă, după alegeri, pe 31 decembrie 2020, noua guvernare Cîțu, cu Claudiu Năsui ministru al Economiei, a adoptat și publicat în Monitorul Oficial acel text, sub forma Ordonanței de urgență 224/2020. Actul normativ în vigoare prevedea că ministrul Năsui ar fi trebuit să dea, în termen de o lună, un ordin pentru stabilirea procedurii, pentru a putea porni schema.
Schema nu a mai pornit, pentru că noul minisru al Economiei a venit cu o nouă ordonanță de urgență, de modificare a OUG 224/2020. Această modificare este cea care s-a aprobat, vineri seara – 20 februarie 2021, în ședința de guvern.
În principiu, în loc de 2,5 miliarde de lei, schema HoReCa va avea un buget mult mai mic, coborând la 1 miliard de lei (circa 200 milioane euro), conform proiectului de buget de stat pe anul 2021. În schimb, prin modificarea de vineri adusă schemei, acest buget de 1 miliard de lei se va împărți astfel încât să ajungă pentru toți aplicanții eligibili.
„Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul <<primul venit, primul servit>>. Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total. Concret, guvernul a alocat 1 miliard de lei pentru despăgubirea Horeca. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare. Astfel toată lumea va primi bani și nimeni nu va fi dezavantajat. Dacă nu sunt suficienți bani în buget pentru toată lumea, atunci vor primi toți mai puțin, dar toată lumea tot va primi” – a explicat ministrul Năsui, pe Facebook.
Nici în forma veche a schemei nu ar fi rămas, însă, aplicanți pe dinafară, după cum au explicat surse guvernamentale, la momentul redactării acelei scheme. Deși era prevăzut principiul primul venit-primul servit, bugetul schemei, de 2,5 miliarde de lei, a fost calculat tocmai pentru a ajunge pentru toate firmele eligibile posibile de pe cele 11 coduri CAEN din OUG 224, la o valoare plafonată a ajutorului de 800.000 de euro pe firmă.
Acum, însă, bugetul este redus de două ori și jumătate, dar ar urma să fie plătiți cu ceva toți cei care vor aplica.
Ministrul Claudiu Năsui a explicat și de ce a eliminat principiul primul venit-primul servit:
„Chiar dacă este un principiu obiectiv de departajare a aplicanților, acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care primesc banii și o categorie care nu primesc. Practic ar fi primit bani cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura viza despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi. Nu am vrut nici să mergem pe un criteriu de departajare pe care să-l fi ales noi prin minister, deoarece tot ar fi creat două categorii de oameni: cei care primesc și cei care nu primesc. În plus ar fi fost întotdeauna întrebarea de ce a fost ales acel criteriu de departajare și nu altul. Începeau întrebările perfect legitime de tip <<Au făcut unii lobby pentru criteriul X care să-i avantajeze?>>. Degeaba am fi negat, pentru că orice criteriu din lumea asta i-ar fi favorizat pe unii versus alții”.
Conform comunicatului emis de Ministerul Culturii pe 25 ianuarie 2021, schemele de ajutor financiar pentru operatorii culturali sunt pregătite pentru aprobare și au fost inițiate discuții cu Ministerul Sănătății și cu alte ministere de resort asupra condițiilor și elaborării unui calendar concret care să ofere predictibilitate operatorilor culturali.
Pachetul de sprijin financiar prevede:
Schemă de ajutor de minimis: dedicată exclusiv sectorului cultural independent din România, oferă posibilitatea profesioniștilor (artiști, muzicieni și alți operatori culturali înregistrați ca ONG sau SRL) de a accesa un microgrant nerambursabil în valoare fixă de 8.000 de euro care să le asigure continuitate în domeniul cultural în care activează;
Schemă de ajutor de stat: cuprinde 4 tipuri de granturi și vine să sprijine financiar evenimentele culturale, festivalurile, librăriile și editurile grav afectate de efectele pandemiei COVID-19. Banii vor fi alocați pentru proiecte viitoare, iar valoarea granturilor va fi determinată de numărul de bilete sau cărți vândute de fiecare operator cultural în 2019. Ministerul a transmis faptul că se va asigura ca sprijinul financiar acordat la nivel de proiect să ajungă la beneficiarii finali prin delimitarea categoriilor de cheltuieli eligibile, respectiv ca avansul acordat să fie imediat transferat prestatorilor (artiști, tehnicieni și alți lucrători din sectorul cultural).
Conform declarațiilor din 18 noiembrie 2020, valoarea fixă a micrograntului era de 4.000 euro.
În ceea ce privește alocările financiare aferente celor două scheme:
sectorul cultural independent va beneficia de aproximativ 60% din suma totală alocată;
evenimentele culturale și festivalurile de aproximativ 20%;
librăriile și editurile de restul de 20%.
Elaborarea celor două scheme de ajutor a fost finalizată, iar documentația a fost avizată la nivelul Ministerului Culturii, conform comunicatului.
Imediat după asigurarea finanțării pentru schemele de ajutor dedicate sectorului cultural, Ministerul Culturii va lansa în consultare publică actul normativ de aprobare a acestora.
